Te întreb... dacă
te rogi, pentru că obiceiul de a te ruga este cea mai sigură dovadă a faptului
că cineva este creștin adevărat. Toți copiii lui Dumnezeu de pe pământ se
aseamănă în această privintă. Din momentul în care cineva acceptă o religie,
acceptă și realitatea că trebuie să se roage. La fel cum primul semn de viață
al unui nou-născut este respirația, prima acțiune a oamenilor născuti din nou
este rugăciunea. Reprezintă unul dintre semnele aleșilor lui Dumnezeu. Ei „strigă
zi și noapte către El” (Luca 18:7). Duhul Sfânt, care face din ei făpturi noi,
produce în ei sentimentul înfierii și îi face să strige „Ava! Adică: Tată!”
(Romani 8:15)... Rugăciunea face parte din natura lor, la fel cum plânsul face
parte din natura unui nou-născut. Ei înțeleg că au nevoie de milă și de har. Ei
simt că sunt goi și slabi. Ei nu pot să facă altfel. Ei trebuie să se roage.
Te întreb dacă te rogi pentru că
nu există în religie o îndatorire mai neglijată decât rugăciunea particulară...
Cred că există zeci de mii de creștini ale căror rugăciuni nu sunt altceva
decât forme goale, seturi de cuvinte repetate ca de papagalul care nu se
gândește la semnificația lor... Mulți, chiar și din cei care folosesc forme
bune, își murmură rugăciunile după ce s-au culcat sau în timp ce se spală sau
se îmbracă dimineața. Oamenii pot crede ce vor, dar s-ar putea ca, în ochii lui
Dumnezeu, acestea să nu fie rugăciuni. Cuvintele care nu vin din inimă sunt
total inutile pentru sufletul nostru la fel ca bătutul la tobe al păgânilor în
fața idolilor lor. Unde nu există inimă, pot fi folosite buzele si gura, dar
Dumnezeu nu a ascultat nimic; rugăciunea nu a avut loc...
Ai uitat că nu este la modă să
te rogi? Este unul dintre lucrurile de care mulți se rușinează. Există sute de
oameni care preferă să înfrunte o furtună... în loc să recunoască public faptul
că au obiceiul de a se ruga. Există mii de oameni care, dacă ar fi obligați să
doarmă în aceeași cameră cu un străin, s-ar așeza în pat fără să se roage...
Rugăciunea și păcatul nu
locuiesc niciodată în aceeași inimă. Rugăciunea va arde păcatul sau păcatul va
sufoca rugăciunea. Nu pot sa uit acest lucru. Privesc la viețile oamenilor.
Cred că puțini se roagă.
Te întreb dacă te rogi pentru că
perseverența în rugăciune este secretul sfințeniei evidente. Este indiscutabil
faptul că există mari diferențe între creștinii adevărați... Cred că diferența
în nouăsprezece din douăzeci de cazuri se datorează obiceiurilor diferite în
privința rugăciunii particulare. Cred că oamenii a căror sfințenie nu este
evidentă se roagă puțin, iar cei a căror sfințenie este vizibilă se roagă mult.
Permiteți-mi să vorbesc... celor
care se roagă. Cred că unii dintre cei care citesc această broșură știu foarte
bine ce este rugăciunea și au Duhul înfierii. Tuturor acestora le ofer câteva
sfaturi și îndemnuri frătești...
Fraților care vă rugați, dacă
știu ceva despre inima unui creștin, atunci înseamnă că uneori sunteţi obosiți
de rugăciunile voastre... Există puțini copii ai lui Dumnezeu care nu își dau
seama că rugăciunea înseamnă conflict. Diavolul se înfurie cel mai tare pe noi
când ne vede pe genunchi... Este esențial pentru sănătatea sufletului tău să
faci din rugăciune activitatea tuturor celor douăzeci și patru de ore ale vieții
tale... Orice altceva faci, practică și rugăciunea.
Nu uita că poți lega timpul de
rugăciune de dimineața și de seara prin rugăciuni scurte în tot timpul zilei.
Chiar dacă te afli între semeni, dacă lucrezi sau te afli pe stradă, poți
trimite mesaje înaripate tăcute lui Dumnezeu la fel cum a făcut Neemia înaintea
lui Artaxerxes (Neemia 2:4). Să nu consideri niciodată că îți pierzi timpul
când te afli cu Dumnezeu... Un creștin își dă seama că nu va pierde niciodată,
pe termen lung, dacă se roagă.
Spune-mi cum sunt rugăciunile
unei persoane și îți voi spune care este starea sufletului său. Rugăciunea este
pulsul spiritual. Prin ea poate fi evaluată sănătatea noastră spirituală... Oh,
să fim mereu atenți cu rugăciunile noastre particulare.
Extras din cartea „Rugăciunea...
de la îndatorire la încântare”, scrisa de J.I. Packer, Editura Noua
Speranță. Aici, autorii dau un citat din broșura „O
chemare la rugăciune”, scrisă cu o sută de ani în urmă de J.C. Ryle.
Broșura domnului Ryle costă doar trei lei; faceți click pe linkul dinainte
pentru a o cumpăra. O recomandăm din tot sufletul.
